Praguri valorice pentru creanțele în baza cărora poate fi introdusă cererea de deschidere a insolvenței. Insolventa reprezinta o situatie in care o societate nu isi mai poate plati datoriile. Insolventa este reglementata prin Legea nr. 85/2014, modificata si completata ulterior prin Ordonanta de Urgenta nr. 88/2018. Insolventa unei societati este caracterizata prin insuficienta de fonduri pentru a plati datoriile certe, lichide si exigibile. Au fost aduse o serie de modificari legii care reglementeaza insolventa. Mai jos sunt cateva aspecte importante, introduse prin Legea nr. 113/2020.

Valoarea-prag – aceasta reprezintă cuantumul minim al creanței, pentru a putea fi introdusă cererea de deschidere a procedurii de insolvență. Valoarea-prag este de 50.000 lei atât pentru creditori, cât și pentru debitori, inclusiv pentru cererile formulate de lichidatorul numit în procedura de lichidare prevăzută de Legea societăților nr. 31/1990, pentru creanțe de altă natură decât cele salariale, iar pentru salariați este de 6 salarii medii brute pe economie/salariat.

O altă modificare binevenită la numeroasele sesizări atât ale corpului profesional al practicienilor în insolvență, ale avocaților cât și ale altor justițiabili, a fost aceea prin care a fost eliminată condiția ca, în cazul în care cererea de deschidere aparține debitorului, cuantumul creanțelor bugetare să fie mai mic de 50% din totalul declarat al creanțelor.

Alte prevederi introduse prin legea nr 113/2020:

1. clarificarea datei de la care curge termenul pentru analiza cererilor de plată a creanțelor curente (data recepționării cererii de către administratorul judiciar, iar nu depunerii cererii, cum prevede legea în vigoare); termenul de analiză a fost majorat la 15 zile;

2. introducerea unei prevederi privind distribuirea prețului în cazul valorificării activelor aflate sub sechestru penal (conform prevederilor legale; obligația de a pune la dispoziția organelor de urmărire penale diferența de bani rămasă din preț după imputarea cheltuielilor de procedură).

3. înlocuirea măsurii înscrierii sub condiție rezolutorie a creanțelor fiscale contestate și nesuspendate cu măsura înscrierii provizorii; Creanțele fiscale constatate printr-un act administrativ fiscal contestat și a cărui executare silită nu a fost suspendată prin hotărâre judecătorească definitivă vor fi admise la masa credală și trecute provizoriu până la finalizarea contestației de către instanța de contencios administrativ.

4.Este introdus în procedura insolvenței instrumentul „convenția de plată”, adică înțelegerea între debitor și creditor privind stingerea în una sau mai multe tranșe a obligațiilor la alte termene decât cele scadente conform prevederilor contractuale sau legale.

5.Pentru preluarea poziției de administrator judiciar într-un dosar de insolvență, practicienii în insolvență interesați vor depune la dosar o ofertă, la care vor anexa dovada calității de practician în insolvență și o copie a poliței de asigurare profesională. În ofertă, practicianul în insolvență interesat va putea arăta și disponibilitatea de timp și de resurse umane, precum și experiența generală sau specifică necesare preluării dosarului și bunei administrări a cazului. În cazul în care debitorul, respectiv creditorul/creditorii nu au formulat propuneri și nu sunt oferte depuse la dosar, judecătorul-sindic va desemna provizoriu, până la prima adunare a creditorilor, un practician în insolvență ales în mod aleatoriu din Tabloul Uniunii Naționale a Practicienilor în Insolvență din România.

6.Potrivit Legii insolvenței (nr. 85/2014), în vederea îndeplinirii atribuțiilor sale, administratorul judiciar va putea desemna persoane de specialitate precum avocați, experți contabili, evaluatori sau alți specialiști. Conform noii reglementări (Legea nr. 113/2020), „nu vor putea fi desemnate acele persoane care se află într-o relație contractuală de natură a crea un conflict de interese, acestea trebuind a se abține sau pot fi recuzate”.

7. Este cunoscut faptul că, potrivit art. 75 din Legea nr. 85/2014, de la data deschiderii procedurii de insolvență se suspendă de drept toate acțiunile judiciare, extrajudiciare sau măsurile de executare silită pentru realizarea creanțelor asupra averii debitorului. Conform Legii nr. 113/2020, nu sunt supuse suspendării acțiunile judiciare pentru determinarea existenței și/sau cuantumului unor creanțe asupra debitorului, născute după data deschiderii procedurii. Pentru astfel de acțiuni se va putea formula, pe parcursul perioadei de observație și de reorganizare, o cerere de plată, transmisă cu confirmare de primire, ce va fi analizată de administratorul judiciar într-un termen de 15 zile de la data primirii, fără ca aceste creanțe să fie înscrise în tabelul de creanțe. Împotriva măsurii dispuse de administratorul judiciar se va putea formula contestație. Titularul unei creanțe curente, certe, lichide și exigibile ce a fost recunoscută de către administratorul judiciar ori cu privire la care acesta a omis să se pronunțe în termen de 15 zile de la data primirii cererii de plată sau recunoscută de judecătorul-sindic, în cazul în care cuantumul creanței depășește valoarea-prag, poate solicita pe parcursul duratei perioadei de observație deschiderea procedurii de faliment al debitorului dacă aceste creanțe nu sunt achitate în termen de 60 de zile de la data luării măsurii administratorului judiciar de admitere sau omitere a pronunțării asupra cererii de plată ori a hotărârii instanței de judecată.

8. Dacă debitorul nu se conformează planului de reorganizare judiciară sau se acumulează noi datorii către creditorii din cadrul procedurii de insolvență, oricare dintre creditori sau administratorul judiciar poate solicita oricând judecătorului-sindic să dispună intrarea în faliment a debitorului. Cererea se judecă de urgență și cu precădere, în termen de 30 de zile de la înregistrarea acesteia la dosarul cauzei. Cererea va fi respinsă de către judecătorul-sindic în situația în care creanța nu este datorată, este achitată sau debitorul încheie o convenție de plată cu acest creditor.

9.O procedură de reorganizare prin continuarea activității sau de lichidare pe bază de plan va fi închisă, prin sentință, în baza unui raport al administratorului judiciar care constată îndeplinirea tuturor obligațiilor de plată asumate prin planul confirmat, precum și plata creanțelor curente scadente, dată la care devin scadente și impozitele aferente eventualelor reduceri de creanțe în măsura în care sunt datorate. Dacă o procedură începe ca reorganizare, dar apoi devine faliment, aceasta va fi închisă potrivit prevederilor art. 167 din Legea insolvenței.