De ce este relevantă data de 2 august 2026
AI Act se aplică etapizat, iar obligațiile prevăzute de regulament intră în vigoare la momente diferite, în funcție de categoria de risc și de tipul obligației reglementate.
Data de 2 august 2026 este relevantă deoarece marchează aplicarea unor obligații care pot viza direct firmele care folosesc AI în activitatea curentă, mai ales atunci când aceste sisteme interacționează cu persoane fizice sau generează conținut destinat publicului.
Este important de subliniat că nu doar companiile de tehnologie intră în sfera acestor reguli. O firmă care folosește un chatbot pe site, o agenție care generează imagini pentru campanii, o companie care utilizează voci sintetice în materiale promoționale sau un business care folosește AI pentru comunicare publică poate avea obligații de informare și etichetare.
În practică, multe dintre situațiile relevante nu țin de AI cu risc ridicat, ci de utilizări aparent obișnuite: conținut, comunicare, marketing, relația cu clienții și automatizări digitale.
Regula de bază: dacă utilizatorul interacționează cu AI, trebuie să știe
Una dintre obligațiile esențiale privește interacțiunea directă dintre o persoană și un sistem AI.
Dacă o companie folosește un chatbot sau un asistent virtual care comunică direct cu utilizatorii, aceștia trebuie informați că interacționează cu un sistem AI, nu cu o persoană.
Această informare trebuie să fie clară, vizibilă și plasată într-un moment util pentru utilizator. În mod ideal, persoana trebuie să știe de la începutul conversației că răspunsurile sunt generate de un sistem automatizat.
Nu este recomandabil ca această informație să fie ascunsă într-o politică generală, într-un document lung de termeni și condiții sau într-o secțiune dificil de accesat a website-ului.
Un mesaj simplu poate fi suficient, de exemplu:
„Acest chat este operat de un asistent AI.”
sau:
„Răspunsurile sunt generate cu ajutorul inteligenței artificiale.”
Important este ca utilizatorul să nu fie indus în eroare cu privire la natura interacțiunii.
Conținutul generat cu AI: când apare obligația de marcare
AI Act introduce și reguli privind conținutul generat sau modificat artificial.
În special, sunt relevante imaginile, materialele audio, materialele video și conținutul sintetic care poate fi perceput de public ca fiind real.
În anumite situații, conținutul generat de AI trebuie să fie marcat într-un mod care să permită identificarea originii sale artificiale. Această marcare poate avea o componentă tehnică, cum ar fi watermark-uri sau metadate, dar și o componentă de informare vizibilă pentru public, în funcție de natura materialului și de modul în care acesta este utilizat.
De regulă, obligațiile tehnice privind marcarea output-ului apar în sarcina furnizorului sistemului AI. Totuși, firma care utilizează acel conținut nu este lipsită de responsabilitate.
O companie care editează, publică sau distribuie conținut generat de AI trebuie să se asigure că nu elimină marcajele existente și că informează publicul atunci când natura artificială a materialului poate fi relevantă.
Acest aspect este deosebit de important în marketing, publicitate, social media, campanii comerciale, comunicare instituțională și materiale video.
Deepfake-urile trebuie tratate cu atenție sporită
O categorie aparte este reprezentată de deepfake-uri.
Dacă o companie publică un material care prezintă imaginea, vocea sau comportamentul unei persoane reale într-un mod realist, dar generat sau manipulat artificial, publicul trebuie informat clar că materialul este generat sau modificat cu AI.
Obligația este importantă deoarece deepfake-urile pot crea o percepție falsă asupra realității. Publicul poate crede că o persoană a spus, a făcut sau a susținut ceva ce, în realitate, nu s-a întâmplat.
Din acest motiv, folosirea unor astfel de materiale în reclame, campanii de imagine sau comunicare publică trebuie analizată anterior publicării.
Dincolo de obligația legală, există și un risc reputațional semnificativ. Într-un mediu în care publicul devine tot mai atent la autenticitatea conținutului, lipsa transparenței poate afecta încrederea în brand.
Furnizorul AI și firma care folosește AI au obligații diferite
Un aspect care trebuie clarificat este împărțirea responsabilităților între furnizorul sistemului AI și firma care utilizează sistemul respectiv.
Furnizorul este entitatea care dezvoltă sau pune la dispoziție sistemul AI. În această categorie intră, de exemplu, companiile care dezvoltă modele AI, platforme de generare de conținut sau instrumente integrate în aplicații digitale.
Firma care folosește sistemul AI în propria activitate are însă calitatea de utilizator sau deployer.
Această distincție este relevantă deoarece obligațiile furnizorului nu acoperă automat obligațiile firmei utilizatoare.
Faptul că un instrument AI este pus la dispoziție de un furnizor cunoscut sau că acesta are propriile măsuri de conformitate nu înseamnă că societatea care îl folosește este exonerată de orice răspundere.
Dacă firma implementează un chatbot pe website, ea trebuie să informeze vizitatorii.
Dacă firma publică un material generat sau manipulat cu AI, ea trebuie să analizeze dacă este necesară etichetarea.
Dacă firma folosește conținut AI în campanii publice, ea trebuie să verifice materialul înainte de publicare.
În practică, conformitatea furnizorului nu înlocuiește conformitatea utilizatorului.
Exemple practice pentru companii
Pentru o companie care folosește un chatbot pe site, principala obligație este informarea utilizatorului. Vizitatorul trebuie să știe că discută cu un sistem AI, nu cu un operator uman.
Pentru o firmă care generează imagini cu AI pentru campanii de marketing, este necesară verificarea marcajelor tehnice și, după caz, informarea publicului că materialul este generat artificial.
Pentru materialele video sau audio cu voci sintetice, obligația de transparență trebuie analizată în funcție de modul în care publicul poate percepe conținutul.
Pentru textele redactate sau reformulate cu ajutorul AI, situația trebuie privită nuanțat. Corectura, reformularea sau structurarea internă a unui document nu presupune, în mod obișnuit, aceeași expunere ca publicarea unui material sintetic destinat publicului larg. Totuși, compania rămâne responsabilă pentru acuratețea și conformitatea conținutului publicat.
Pentru deepfake-uri, regula trebuie tratată strict: dacă materialul prezintă o persoană reală într-un mod generat sau manipulat artificial, publicul trebuie informat clar.
Ce ar trebui să facă firmele
Primul pas este inventarierea instrumentelor AI folosite în companie.
Multe firme utilizează deja AI fără să aibă o evidență internă clară. Un angajat poate folosi ChatGPT pentru redactare, altul poate folosi un generator de imagini, departamentul de marketing poate utiliza automatizări, iar website-ul poate include un chatbot integrat de un furnizor extern.
Fără o imagine completă asupra acestor utilizări, este dificil de stabilit ce obligații se aplică.
Al doilea pas este adoptarea unei politici interne de utilizare AI. Aceasta nu trebuie să fie neapărat un document complicat, dar trebuie să stabilească reguli minime: ce instrumente pot fi folosite, ce date pot fi introduse, ce tipuri de date sunt interzise, cine verifică output-ul, în ce situații este necesară etichetarea și cine aprobă publicarea conținutului generat cu AI.
Al treilea pas este instruirea angajaților. Persoanele care folosesc AI trebuie să înțeleagă limitele acestor instrumente. AI-ul poate genera informații incorecte, poate reproduce erori sau poate produce conținut care pare convingător, dar nu este verificat.
Al patrulea pas este verificarea conținutului înainte de publicare. Compania rămâne responsabilă pentru ceea ce comunică în exterior, chiar dacă materialul a fost generat cu ajutorul AI.
Al cincilea pas este etichetarea acolo unde este necesar. Chatboții, deepfake-urile, imaginile sintetice și materialele promoționale generate cu AI trebuie analizate înainte de publicare, pentru a stabili dacă este necesară o informare vizibilă sau păstrarea unor marcaje tehnice.
Greșeli frecvente
O primă greșeală este presupunerea că furnizorul AI rezolvă integral conformitatea. În realitate, firma care folosește sistemul are propriile obligații, mai ales atunci când AI-ul este utilizat în relația cu publicul.
O a doua greșeală este folosirea unui chatbot fără informare clară. Dacă interacțiunea este prezentată ca și cum ar avea loc cu o persoană, deși răspunsurile sunt generate automat, compania se expune unui risc evident de neconformitate.
O a treia greșeală este publicarea de conținut sintetic fără verificare. AI-ul poate produce informații greșite, imagini înșelătoare sau materiale care afectează drepturile unor persoane.
O altă greșeală este eliminarea marcajelor tehnice din conținutul generat artificial. Dacă un material AI este marcat prin watermark sau metadate, acestea nu ar trebui șterse în procesul de editare.
În final, lipsa unei politici interne rămâne una dintre cele mai mari vulnerabilități. Fără reguli scrise, fiecare angajat folosește AI după propriile criterii, iar riscul de eroare, divulgare de date sau publicare neconformă crește.
Care este riscul sancțiunilor
Nerespectarea obligațiilor de transparență poate atrage sancțiuni semnificative. În funcție de natura încălcării, amenzile pot ajunge până la 15 milioane de euro sau până la 3% din cifra de afaceri globală anuală, fiind aplicabilă valoarea mai mare.
Cu toate acestea, sancțiunea financiară nu este singurul risc.
Pentru multe companii, riscul reputațional poate fi la fel de important. Clienții, partenerii și publicul devin tot mai atenți la modul în care companiile folosesc inteligența artificială. O comunicare transparentă poate consolida încrederea, în timp ce lipsa de transparență poate produce efectul opus.
Concluzie
AI Act nu obligă firmele să renunțe la inteligența artificială.
Obligația principală pentru multe companii este să folosească AI-ul transparent și responsabil, mai ales atunci când acesta interacționează cu publicul sau generează conținut destinat publicării.
Pentru firme, conformarea ar trebui să înceapă cu pași practici: inventarierea instrumentelor AI, adoptarea unei politici interne, instruirea angajaților, verificarea output-ului și etichetarea conținutului acolo unde este necesar.
Un chatbot care informează utilizatorul că este AI, un material generat artificial marcat corespunzător și o echipă instruită să verifice conținutul înainte de publicare nu sunt doar măsuri de conformare. Sunt și măsuri de protecție a încrederii în companie.
Într-o piață în care inteligența artificială devine tot mai prezentă, diferența nu va fi făcută doar de cine folosește AI, ci și de cine îl folosește corect, transparent și responsabil.
Dacă utilizați instrumente AI în activitatea companiei și doriți să evaluați obligațiile aplicabile, echipa noastră vă poate asista în analiza riscurilor, redactarea politicilor interne și implementarea măsurilor de conformare.
Comentarii