Calculul accesoriilor la creanțele care beneficiază de o cauză de preferință in procedura insolventei
Potrivit Legii nr. 85/2014, noțiunea de „accesorii ale creanței” include orice formă de dobândă, majorare, penalitate sau cheltuială legată de creanța principală. Dispozitiile legii insolventei se completeaza cu dispozițiile Codului civil, care permit identificarea tipurilor de sume ce pot însoți creanța – dobânzi, prestații suplimentare, penalități prevăzute prin clauze contractuale, în special în cazul creanțelor ce beneficiază de cauze de preferință – precum și a cuantumului lor, în limitele legale.
În cadrul procedurii de insolvență, regimul accesoriilor aferente creanțelor este influențat de existența unei cauze de preferință constituită înainte de deschiderea procedurii. Sunt considerate creanțe anterioare deschiderii procedurii toate creanțele născute din raporturi juridice incheiate înainte de această dată, indiferent dacă sunt scadente, nescadente sau condiționate suspensiv.
Analiza accesoriilor în insolvență vizează în special tratamentul acestora în perioada de observație și în reorganizare, raportarea la valoarea bunului grevat de garanție și momentul valorificării acestuia.
Conform Legii insolvenței, creanțele care beneficiază de o cauză de preferință sunt cele garantate prin privilegii, ipoteci, drepturi asimilate ipotecilor (conform art. 2.347 Cod civil) sau prin gaj asupra bunurilor debitorului, fie că acesta este debitor principal sau terț garant.
Pentru creanțele nesusținute de o cauză de preferință, accesoriile nu pot fi calculate după data deschiderii procedurii, conform art. 80 alin. (1) din Legea nr. 85/2014. Această regulă urmărește asigurarea unui tratament egal între creditorii anteriori deschiderii procedurii, indiferent de natura creanței, data scadenței, sursa accesoriilor sau statutul creditorului.
În consecință, pe durata perioadei de observație – adică de la deschiderea procedurii până la deschiderea procedurii falimentului (în lipsa confirmării unui plan de reorganizare) – doar creanțele garantate pot genera accesorii, acestea fiind calculate potrivit documentelor din care rezultă, indiferent dacă sunt anterioare sau ulterioare deschiderii procedurii.
În procedura reorganizarii, creanțele garantate se înscriu în tabelul definitiv până la valoarea de piață a bunului afectat garanției, determinată prin evaluarea dispusă de administratorul sau lichidatorul judiciar, conform art. 61 din legea insolventei. Dacă bunul este ulterior valorificat la un preț superior celui înscris în tabel, diferența pozitivă revine creditorului garantat, chiar dacă o parte din creanța sa fusese calificată anterior ca chirografară. Aceasta permite acoperirea integrală a creanței principale și a accesoriilor calculate potrivit actelor incheiate, până la momentul valorificării bunului. Același mecanism se aplică și în cazul eșuării planului de reorganizare și trecerii la faliment.
Legislația stabilește astfel că înscrierea creanțelor garantate în tabel se face la valoarea rezultată din raportul de evaluare, întocmit în conformitate cu Standardele Internaționale de Evaluare. Coroborând textele legale, rezultă ca creditorii au posibilitatea calculului accesoriilor pentru creanțele beneficiare de cauze de preferință, ceea ce presupune oferirea posibilității de înscriere în tabelul de creanțe în limita valorii de evaluare, urmând ca, la valorificarea bunurilor grevate în favoarea lor, creditorii să poată calcula accesorii, beneficiind de diferența favorabilă dintre valoarea de valorificare și valoarea de evaluare.
Comments