Recursul nu oferă părților posibilitatea de a relua integral dezbaterea purtată în fața instanțelor anterioare. Spre deosebire de apel, această cale extraordinară de atac este destinată verificării legalității hotărârii judecătorești, în limitele motivelor de casare prevăzute de Codul de procedură civilă.
Distincția are consecințe practice importante. O parte nemulțumită de modul în care instanța de apel a interpretat un contract sau a apreciat probele administrate nu poate obține, prin simpla formulare a unui recurs, o nouă evaluare a acestor aspecte.
Prin Decizia nr. 595 din 5 martie 2025, Înalta Curte de Casație și Justiție, Secția I civilă, a analizat tocmai această problemă, într-un litigiu privind interpretarea și efectele unor clauze dintr-un contract de asistență juridică.
Instanța supremă a constatat nulitatea recursului, reținând că argumentele formulate nu reprezentau veritabile critici de nelegalitate, ci urmăreau reinterpretarea contractului și reaprecierea situației de fapt stabilite în apel.
Litigiile privind legalitatea documentațiilor de urbanism pot avea consecințe care depășesc interesele părților implicate inițial în proces. Anularea unui plan urbanistic zonal (PUZ), de exemplu, poate influența dezvoltarea unei întregi zone, proiectele imobiliare aflate în derulare și interesele comunității locale.
În asemenea situații, apare întrebarea dacă și în ce condiții alte persoane sau organizații pot interveni într-un litigiu deja început.
Prin Decizia nr. 2826 din 23 mai 2025, Înalta Curte de Casație și Justiție, Secția de contencios administrativ și fiscal, a analizat două aspecte importante: limitele procesuale ale intervenției principale și condițiile în care o asociație poate justifica un interes pentru formularea unei intervenții accesorii într-un litigiu privind legalitatea unor documentații de urbanism.
Doi asociați pornesc împreună o afacere.
Fiecare deține 50% din părțile sociale. La început, structura pare firească: contribuții egale, drepturi egale, decizii luate împreună.
Businessul crește. Apar angajați, contracte importante, investiții și obligații financiare.
După câțiva ani însă, cei doi asociați nu mai au aceeași viziune.
Unul vrea să reinvestească profitul. Celălalt vrea dividende.
Unul consideră că societatea trebuie să contracteze o finanțare pentru a se extinde. Celălalt se opune.
Unul vrea să schimbe administratorul sau strategia comercială. Celălalt votează împotrivă.
Niciunul nu vrea să își vândă participația. Dar nici nu mai pot lua împreună deciziile necesare companiei.
Un raport 50/50 care la început reprezenta echilibru poate deveni un blocaj societar.
Ultimele săptămâni au adus o serie de modificări legislative și administrative cu impact direct asupra companiilor din România.
De la noi proceduri fiscale și posibilitatea obținerii unei mai mari certitudini înaintea unei tranzacții, până la obligații de securitate cibernetică, modificări privind litigiile și noi cerințe pentru importatori, schimbările nu vizează un singur departament al companiei.
Pentru management, juridic, financiar și compliance, începutul toamnei 2026 aduce câteva teme care merită analizate din timp.
Intrarea în vigoare a noului Cod al amenajării teritoriului, urbanismului și construcțiilor a fost urmată imediat de publicarea unor acte subsecvente care modifică practic modul în care sunt pregătite documentațiile de urbanism și autorizare.
Pentru dezvoltatori, proprietari, proiectanți și investitori, nu mai este suficientă raportarea la vechile formulare și fluxuri administrative.
Actualizarea clasificării activităților economice poate părea o formalitate administrativă. Pentru unele societăți va fi exact atât. Pentru altele însă, trecerea la CAEN Rev.3 poate presupune modificarea efectivă a obiectului de activitate și poate avea consecințe asupra autorizațiilor, finanțărilor sau operațiunilor societare.
ONRC a reconfirmat că perioada de implementare a CAEN Rev.3 se încheie la 25 septembrie 2026. Data nu reprezintă un termen de decădere, însă după aceasta autoritățile vor utiliza numai clasificarea actualizată.
Nedepunerea unui decont de TVA nu mai înseamnă doar o obligație declarativă restantă. Noua procedură ANAF permite organului fiscal să stabilească din oficiu TVA datorată pe baza informațiilor pe care le are deja în propriile sisteme.
Prin Ordinul ANAF nr. 1.022/2026, aplicabil din 3 septembrie 2026, a fost introdusă procedura specială pentru contribuabilii care nu depun formularul D300, aplicabilă începând cu decontul aferent lunii iulie 2024.
Utilizarea inteligenței artificiale în activitatea unei companii nu mai poate fi privită exclusiv ca o decizie tehnică, operațională sau de eficientizare internă. Începând cu 2 august 2026, pentru multe societăți, folosirea instrumentelor AI presupune și obligații juridice concrete, în special în zona de transparență față de clienți, utilizatori și public.
AI Act, regulamentul european privind inteligența artificială, nu interzice utilizarea instrumentelor AI în mediul de business. Dimpotrivă, logica regulamentului este aceea de a permite dezvoltarea și utilizarea acestor tehnologii într-un cadru previzibil, cu reguli clare și cu un nivel adecvat de protecție pentru persoanele care intră în contact cu sisteme AI.
Pentru firmele care folosesc deja instrumente precum ChatGPT, Gemini, Claude, Copilot, generatoare de imagini, asistenți virtuali sau chatboți pe website, cea mai importantă schimbare este următoarea: utilizarea AI în relația cu publicul trebuie făcută transparent.
Cu alte cuvinte, problema nu este că o companie folosește inteligență artificială. Problema apare atunci când o folosește fără ca persoanele vizate să știe acest lucru.
Legea nr. 169/2026 privind Codul amenajării teritoriului, urbanismului și construcțiilor marchează o schimbare importantă a cadrului juridic aplicabil urbanismului și construcțiilor în România.
Noul Cod reunește într-un cadru normativ amplu reguli privind amenajarea teritoriului, urbanismul, autorizarea lucrărilor și calitatea în construcții. Printre obiectivele expres prevăzute de lege se numără simplificarea și digitalizarea proceselor de avizare și aprobare a documentațiilor de urbanism și a procedurilor de autorizare a lucrărilor de construire sau desființare.
Pentru proprietari, dezvoltatori imobiliari, investitori și profesioniștii din construcții, modificările nu sunt doar administrative. Ele pot influența direct modul în care este pregătit și autorizat un proiect.
