021 252 0356
Introducere
Legislația muncii include patru categorii de răspundere juridică: disciplinară, patrimonială (o varietate a răspunderii civile contractuale), contravențională și penală. Aceste tipuri de răspundere pot fi cumulate dacă fapta salariatului îndeplinește condițiile legale pentru mai multe dintre ele.
Chiar dacă răspunderea disciplinară este predominantă, răspunderea patrimonială este și ea frecvent întâlnită, adesea în combinație cu răspunderea disciplinară.
Regim juridic
Răspunderea patrimonială apare atunci când o parte din relația de muncă cauzează pagube altei părți. Angajatorul trebuie să despăgubească salariatul dacă acesta suferă un prejudiciu material sau moral din culpa angajatorului în timpul serviciului, conform art. 253 alin. (1) din Codul muncii. La rândul lor, salariații trebuie să răspundă pentru pagubele materiale provocate angajatorului din vina lor, în condițiile răspunderii civile patrimoniale. Răspunderea patrimonială a salariatului este limitată la pagubele legate de muncă, excluzând pagubele externe relațiilor de muncă. Aceasta necesită vinovăția salariatului, manifestată prin intenție sau culpă. Forța majoră, cauze neprevăzute și riscul normal al serviciului exclud vinovăția salariatului.
Nota de constatare și procedura răspunderii patrimoniale
Conform art. 254 alin. (3) din Codul muncii, dacă angajatorul constată o pagubă cauzată de salariat din vina sa în timpul muncii, poate solicita recuperarea acesteia printr-o notă de constatare și evaluare a pagubei, stabilind un termen minim de 30 de zile pentru acordul părților. Această metodă simplifică recuperarea pagubei, prin stabilirea comună a valorii pagubei și a termenului de plată. Angajatorul poate recupera pagube de maximum 5 salarii minime brute pe economie în acest mod. Pentru pagube mai mari, se va adresa instanței de judecată.
Reținerile din salariu și regimul juridic
Codul muncii prevede divizibilitatea răspunderii salariaților, astfel că paguba cauzată de mai mulți salariați se împarte în funcție de contribuția fiecăruia. În practică, cel mai frecvent, paguba se plătește proporțional cu salariul net de la data constatării pagubei, salariații cu salarii mai mari plătind mai mult.
Suma pentru daune se reține în rate lunare din salariul datorat, ratele neputând depăși o treime din salariul lunar net sau jumătate din totalul salariului în cazul altor rețineri. Angajatorul poate reține rate mai mici decât o treime din salariu lunar net. Codul muncii stabilește ordinea de prioritate a reținerilor, prioritate având pensiile alimentare și alte datorii legate de întreținere.
În cazul încetării contractului de muncă înainte de despăgubirea completă a angajatorului, noul angajator sau noua instituție face reținerile salariale pe baza titlului executoriu transmis de angajatorul păgubit. Dacă persoana nu mai este angajată, acoperirea daunei se face prin urmărirea bunurilor sale conform Codului de procedură civilă.
Concluzii
Răspunderea patrimonială trebuie gestionată cu responsabilitate de partenerii sociali pentru a evita conflictele de muncă. Prevederile legale pot fi completate prin elemente negociate în contractele colective de muncă.
Dacă întâmpinați situații de răspundere patrimonială, contactați-ne pentru un sfat profesionist.
Comments