Concordatul preventiv reprezintă o soluție juridică destinată debitorilor care întâmpină dificultăți financiare, oferindu-le posibilitatea de a evita insolvența. Potrivit articolului 16 din Legea nr. 85/2014 privind prevenirea insolvenței și insolvența, orice debitor aflat într-o astfel de situație poate accesa această procedură. Concordatul este un contract incheiat intre debitorul in dificultate financiara, pe de o parte si creditori, pe de alta parte, cu specificitatea de a fi omologat de un judecator-sindic.
Concordatul preventiv este un mecanism prin care debitorul propune un plan de rambursare a datoriilor sale, adaptat la situația financiară existentă, cu scopul de a obține acordul creditorilor. Procedura este concepută ca o alternativă mai flexibilă și mai puțin costisitoare decât insolvența, permițând debitorului să își continue activitatea și să își stabilizeze situația financiară. Acest mecanism se apoate aplica in cazul in care debitorul in stare de dificultate este totusi capabil sa isi execute obligatiile pe masura ce devin scadente, iar acest aspect il diferentiaza de debitorul in stare de insolventa.
Etapele concordatului preventiv:
Deschiderea procedurii: debitorul depune o cerere către judecătorul sindic, care numește un administrator concordatar in cazul in care aprobă cererea.
Crearea planului: în termen de 30 de zile, debitorul împreună cu administratorul concordatar întocmesc o ofertă care include lista creditorilor și un plan de redresare.
Încheierea concordatului preventiv: după comunicarea ofertei de concordat au loc negocieri între creditori și debitor pe o perioadă ce nu poate depăși 60 de zile calendaristice. În urma finalizării negocierilor cu creditorii, concordatul preventiv se consideră aprobat dacă sunt întrunite voturile creditorilor care reprezintă cel puțin 75% din valoarea creanțelor acceptate și necontestate.
Execuția planului de restructurare: datoriile se plătesc în termen de 24 de luni de la omologarea planului, cu posibilitatea de prelungire cu încă 12 luni. În primul an, cel puțin 20% din creanțe trebuie achitate.
Planul de restructurare trebuie sa contina cel putin urmatoarele informatii:
datele de identificare ale debitorului si ale administratorului concordatar;
componenta patrimoniului debitorului, respectiv activele si pasivele in momentul intocmirii planului de restructurare, valoarea acestora la data intocmirii planului;
analiza situatiei economice a debitorului, a situatiei salariatilor, precum si o descriere a cauzelor si a nivelului dificultatilor debitorului la momentul propunerii planului;
lista creantelor, cu identificarea creditorilor, grupate pe categorii de creante si impartite in: (1) creante a caror realizare va fi afectata de planul de restructurare, cu indicarea gradului de indestulare a acestora; (2) creante neafectate de planul propus;
creantele in litigiu si tratamentul acestora;
motivele invocate pentru a demonstra de ce planul de restructurare are perspective rezonabile de a preveni insolventa debitorului;
masurile de restructurare propuse, cum ar fi: restructurarea operationala a activitatilor desfasurate de debitor; reducerea personalului; schimbarea componentei, a conditiilor sau a structurii activelor sau pasivelor debitorului; valorificarea unor active ale debitorului; modificarea structurii capitalului social al debitorului prin majorarea capitalului social prin cooptarea de noi actionari sau asociati;
bugetul de venituri si cheltuieli si fluxurile financiare estimate ale debitorului pe durata planului de restructurare, cu impartirea creditorilor intre titulari de creante afectate si titulari de creante neafectate; optime;
programul de plata a creantelor, raportat la fluxurile financiare si durata planului.
Dupa aprobarea planului de restructurare de catre creditori, debitorul solicita judecatorului-sindic, in termen de maximum 3 zile de la incheierea procesului-verbal de aprobare a planului de restructurare, sa omologheze planul de restructurare. Judecatorul-sindic, in procedura necontencioasa, omologheaza planul de restructurare prin hotarare pronuntata in camera de consiliu, in termen de maximum 10 zile de la data inregistrarii cererii.
Care sunt efectele concordatului?
Efectele principale ale omologării(aprobării) concordatului sunt următoarele:
suspendarea de drept a oricăror urmăriri individuale ale creditorilor semnatari asupra debitorului şi a curgerii prescripţiei dreptului de a cere executarea silită a creanţelor acestora contra debitorului;
nu se suspendă de drept curgerea dobânzilor, a penalităţilor şi a oricăror alte cheltuieli aferente creanţelor față de creditorii semnatari, cu excepția situației în care aceștia își exprimă expres, în scris, acordul în sens contrar, acord care va fi menționat în proiectul de concordat;
suspendarea judiciară a tuturor procedurilor de executare silită de la data pronunțării omologării. Prin exceptie, executarea silita a creantelor salariale nu este suspendata de drept. Aceasta poate fi suspendata de judecatorul-sindic la cererea debitorului, daca debitorul face dovada capacitatii platii sumelor pentru care se dispune suspendarea chiar si in mod esalonat, cel putin in cuantumul in care ar fi acoperite in procedura de executare silită.
Un alt aspect important de semnalat este acela că orice creditor care obține un titlu executoriu asupra debitorului în cursul procedurii de concordat poate formula cerere de aderare la concordat sau poate să își recupereze creanța prin orice alte modalități prevăzute de lege.
Această dispoziție legală are în vedere concordatul omologat și se referă în mod evident la creditorii nesemnatari care pot obține un titlu executoriu ulterior omologării și care, dacă nu aderă ulterior la concordat, vor putea să-și pună în executare, în orice mod creanțele deținute. Astfel, pentru a nu-și periclita șansele de a respecta concordatul, debitorul va trebui să achite sumele datorate acestor creditori, în cazul obținerii unor hotărâri definitive.
Cel mai important efect și avantaj al acestei proceduri este acela că acești creditori nu se vor putea folosi de insolvență ca mijloc de presiune pentru plata creanțelor lor.
Avantajele concordatului preventiv.
Comparativ cu procedura insolvenței, concordatul preventiv prezintă mai multe beneficii:
evită declararea insolvenței, eliminând stigmatul asociat acesteia.
procedura este inițiată exclusiv la cererea debitorului, ceea ce reflectă voința sa directă.
gradul de publicitate al procedurii este redus.
debitorul își păstrează controlul asupra afacerii pe durata procedurii, sub supravegherea administratorului concordatar.
concordatul permite conservarea lichidităților, necesare pentru continuarea activității și generarea veniturilor pentru plata datoriilor.
creditorii au șanse mai mari să-și recupereze creanțele comparativ cu situația unui faliment.
în perioada concordatului, nu poate fi deschisă o procedură de insolvență împotriva debitorului, iar judecătorul-sindic are un rol minim.
Inchiderea procedurii concordatului preventiv
Procedura concordatului preventiv se inchide prin hotarare a judecatorului-sindic in următoarele situatii:
indeplinirea prevederilor planului de restructurare
esuarea indeplinirii prevederilor planului de restructurare
neindeplinirii obligatiei de modificare a planului de restructurare dispusa de judecatorul-sindic sau de instanta de apel
in cazul in care planul de restructurare nu este votat de creditori in termenul de negociere, nu este omologat de judecatorul-sindic sau in cazul in care debitorul considera ca negocierile nu pot conduce la aprobarea unui plan de restructurare.
Concordatul preventiv reprezintă o alternativă eficientă și avantajoasă pentru redresarea companiilor, oferind un echilibru între interesele debitorilor și ale creditorilor.
Recomandăm societăților aflate în dificultate să exploreze acest mecanism pentru a-și asigura viabilitatea și continuitatea afacerii.
Comments1
Da, vreau si eu
cum pot sa fac un concordat? Ma puteti ajuta?